Alcoolul și inima — cât contează și când devine un risc

Ce face alcoolul asupra inimii

Alcoolul nu este un element de care inima are nevoie. Efectele lui asupra aparatului cardiovascular depind de cantitate, de ritmul consumului și de bolile deja existente. Trei consecințe sunt importante în practica cardiologică.

Consumul regulat poate crește tensiunea arterială. Efectul este legat de doză: cu cât cantitatea este mai mare și mai constantă, cu atât influența asupra tensiunii este mai probabilă. Reducerea consumului poate contribui la scăderea valorilor. Nu înlocuiește tratamentul antihipertensiv și nu se măsoară după o singură seară.

O cantitate mare băută într-un interval scurt poate modifica ritmul cardiac. Poate apărea o fibrilație atrială, chiar la o persoană fără diagnostic anterior: bătăile devin neregulate, uneori rapide. Episodul poate ceda, dar repetarea lui sau persistența simptomelor cer evaluare, nu așteptare la nesfârșit. Mecanismul și confirmarea diagnosticului sunt explicate pe pagina despre fibrilația atrială; aici contează legătura cu alcoolul.

Consumul mare, menținut ani de zile, poate slăbi mușchiul inimii. Inima se poate dilata și pompa mai puțin eficient. Aceasta nu apare după un pahar și nu apare la toți cei care beau. Se vede la ecocardiografie, nu după senzația de a doua zi. Alcoolul crește și trigliceridele; interpretarea profilului lipidic este în articolul despre colesterol.

Un pahar nu este o recomandare

Ideea că un pahar de vin protejează inima vine din studii mai vechi, de observație. Aceste studii nu justifică sfatul de a începe să beți. Alcoolul nu se recomandă pentru prevenția bolilor cardiovasculare. Cine nu bea nu are un motiv cardiac să înceapă.

Pentru cine bea deja, o cantitate mai mică se asociază, în general, cu un risc mai mic decât una mai mare. Nu există însă o doză pe care acest articol să o prezinte ca fiind indicată. Limita potrivită depinde de tensiune, de ritm, de funcția inimii, de ficat și de medicamente. O stabilește medicul, nu o etichetă de pe sticlă.

Ca să puteți descrie consumul la consultație, este util să știți la ce se referă, orientativ, o porție standard, de aproximativ 10 g de alcool pur: cam 125 ml de vin, cam 250 ml de bere la 5% sau cam 30 ml de băutură spirtoasă. Sunt unități de numărat, nu o cantitate permisă pe zi.

Când consumul mare, într-un timp scurt, contează

Riscul nu ține doar de media săptămânală. Contează și vârfurile. Mai multe pahare în aceeași seară, chiar dacă în restul săptămânii nu beți, pot fi urmate de palpitații, de un ritm neregulat, de o noapte fragmentată și de o tensiune mai mare în ziua următoare.

Acest tip de episod nu dovedește, singur, o boală cronică. Nici nu se anulează pentru că a trecut până dimineața. Dacă bătăile neregulate revin la fiecare ocazie, dacă durează ore sau dacă se însoțesc de durere în piept, lipsă de aer sau amețeală marcată, este nevoie de o electrocardiogramă, nu de o concluzie trasă a doua zi.

La cine cântărește mai greu

La unele persoane aceeași cantitate schimbă mai mult decizia medicală:

• Hipertensiune arterială, mai ales dacă valorile rămân crescute sub tratament
• Fibrilație atrială sau episoade repetate de palpitații neregulate
• Insuficiență cardiacă sau o funcție de pompă deja redusă
• Trigliceride crescute
• Tratament care subțiază sângele, pentru ritm sau pentru tensiune

În aceste situații, evitați să stabiliți singur „cât este acceptabil”. Aduceți la consultație o descriere simplă: ce beți, cât, cât de des și dacă simptomele apar în legătură cu consumul. Medicul raportează cantitatea la diagnostic și la medicație.

Când nu așteptați o programare

După alcool, ca și în rest, unele simptome se evaluează de urgență. Sunați la 112 dacă apar durere sau presiune în piept care nu cedează, lipsă de aer importantă, leșin, bătăi foarte rapide care nu se opresc și în care vă simțiți pronunțat rău, sau slăbiciune pe o parte a corpului și vorbire îngreunată. Faptul că ați băut nu explică, de la sine, aceste semne și nu este un motiv să amânați apelul.

Ce nu decideți singur

Nu opriți și nu reduceți tratamentul pentru tensiune, pentru ritm sau pentru subțierea sângelui fiindcă ați băut sau fiindcă ați hotărât să reduceți alcoolul. Ajustarea medicației aparține medicului.

Nu puneți singur diagnosticul de fibrilație atrială după o noapte cu palpitații. Alcoolul poate fi declanșatorul, dar confirmarea se face pe o înregistrare electrică. Dacă episoadele se repetă, un consult cardiologic și, când episodul nu este prezent în cabinet, un Holter EKG sunt mijloacele obișnuite de documentare.

Nu compensați consumul prin întreruperea controalelor. Dacă tensiunea este urmărită acasă, notați valorile în aceleași condiții ca de obicei, nu doar în dimineața de după o seară cu alcool, și aduceți jurnalul la consultație.