Sforăitul, somnul întrerupt și tensiunea arterială

Sforăitul nu înseamnă, de la sine, o boală

Sforăitul este zgomotul produs când țesuturile moi din gât vibrează în timpul somnului. Multe persoane sforăie fără să aibă o boală. Apneea de somn este altceva: calea aeriană se închide repetat, respirația se oprește sau devine foarte superficială pentru câteva secunde, oxigenul scade, iar creierul trezește parțial persoana ca să reia respirația. Reluarea se aude adesea ca un gâfâit. Cel care doarme nu își amintește, de cele mai multe ori, aceste pauze. Le observă cineva din casă.

Forma legată de sforăit se numește apnee obstructivă de somn. Nu orice sforăit ajunge aici. Suspiciunea apare când sforăitul este puternic și aproape în fiecare noapte, când există pauze observate de altcineva și când ziua aduce oboseală sau somnolență disproporționată.

De ce poate crește tensiunea

La fiecare pauză, organismul reacționează: pulsul și tensiunea urcă pentru scurt timp, iar somnul se fragmentează. Dacă episoadele se repetă de multe ori într-o noapte, tensiunea nu mai are răgazul în care, în mod obișnuit, coboară. În timp, pot rămâne crescute și valorile din timpul zilei.

De aceea apneea este una dintre explicațiile căutate când tensiunea rămâne mare deși tratamentul este luat corect. Nu este singura. Sarea, alte medicamente, o boală renală, valorile măsurate doar la cabinet sau dozele uitate pot da același tablou. Medicul le deosebește. Articolul despre tensiunea arterială mare explică de ce o singură cifră nu pune diagnosticul.

Ce arată Holterul de tensiune — și ce nu arată

Tensiometrul de acasă, folosit dimineața și seara, nu vede noaptea. Holterul de tensiune măsoară automat timp de 24 de ore, inclusiv în somn. La interpretare, medicul se uită la media nocturnă și la faptul dacă tensiunea scade față de cea din timpul zilei.

În mod obișnuit, media din timpul nopții este mai mică decât media din timpul zilei, cu aproximativ 10% sau mai mult. O medie nocturnă de 120/70 mmHg sau peste este un prag folosit la citirea înregistrării. Lipsa scăderii din somn este un rezultat, nu un diagnostic de apnee. Poate apărea și din alte motive: somn foarte fragmentat, durere, lucru în schimbul de noapte, o boală renală. Se interpretează împreună cu ce povestiți, nu ca o etichetă pusă de aparat.

Holterul nu înregistrează respirația și nu măsoară oxigenul. Nu confirmă apneea. Confirmarea se face printr-o înregistrare a somnului, de obicei la un medic care se ocupă de somn sau de pneumologie. Consultația cardiologică este locul în care legătura cu tensiunea se discută și de unde, dacă este cazul, se face trimiterea. Cum se poartă manșeta și ce înseamnă mediile pe 24 de ore este descris pe pagina investigației Holter de tensiune.

Ce merită spus la consultație

Aduceți, pe lângă jurnalul de tensiune și lista medicamentelor, o descriere scurtă a somnului. Observația cuiva care doarme în aceeași cameră este mai utilă decât ce vă amintiți dumneavoastră despre noapte.

• Sforăit puternic, aproape în fiecare noapte
• Pauze în respirație, gâfâit sau senzație de sufocare, observate de cineva din casă
• Somn din care vă treziți cu impresia că nu v-ați odihnit
• Durere de cap dimineața
• Somnolență în timpul zilei, inclusiv în timp ce conduceți sau vorbiți
• Tensiune care rămâne crescută deși medicația este luată corect
• Nevoia de a urina de mai multe ori în a doua parte a nopții

Dacă ați ațipit la volan, spuneți acest lucru de la început și nu conduceți cât timp somnolența este prezentă. Nu este un detaliu de lăsat pentru controlul anual.

Ce puteți face până la evaluare

O aplicație de telefon sau un ceas care semnalează sforăitul ori o scădere a oxigenului poate fi un indiciu de discutat. Nu pune diagnosticul și nu înlocuiește înregistrarea somnului.

Alcoolul băut seara relaxează și mai mult căile aeriene și poate crește tensiunea din noaptea respectivă. Legătura dintre alcool și inimă este în articolul dedicat. Excesul de greutate îngustează spațiul prin care trece aerul în somn și urcă tensiunea; scăderea în greutate, când este cazul, ajută ambele. Dormitul pe o parte reduce sforăitul la unii oameni. Este o măsură simplă, nu un tratament al apneei.

Dacă apneea a fost deja confirmată și folosiți un aparat pe timpul nopții, continuați să îl purtați așa cum v-a fost indicat și spuneți la consultație dacă vă este greu să îl tolerați. Beneficiul asupra tensiunii depinde de folosirea lui constantă. Nu îi modificați reglajele și nu îl opriți pentru că valorile de dimineață au arătat bine câteva zile.

Ce nu decideți singur

Nu opriți tratamentul pentru tensiune fiindcă bănuiți că somnul este cauza. Chiar când apneea este confirmată și tratată, medicația se ajustează doar după valori, de către medic.

Nu începeți un somnifer ca să dormiți „mai adânc” și nu opriți unul care v-a fost prescris. Unele medicamente pentru somn relaxează suplimentar căile aeriene. Schimbarea lor se discută cu medicul care le-a indicat.

O tensiune bună, măsurată dimineața acasă, nu exclude valori mari în timpul nopții. Nici o noapte liniștită, din câte vă amintiți, nu exclude pauzele: pe acelea le vede, de regulă, altcineva. Pauzele din care persoana își reia respirația și se trezește se notează pentru consultație. Sunați la 112 dacă cineva nu poate fi trezit, sau dacă apar durere în piept care nu cedează, lipsă de aer importantă, ori slăbiciune pe o parte a corpului și vorbire îngreunată.